Căutaţi
Română
  • English
  • 正體中文
  • 简体中文
  • Deutsch
  • Español
  • Français
  • Magyar
  • 日本語
  • 한국어
  • Монгол хэл
  • Âu Lạc
  • български
  • Bahasa Melayu
  • فارسی
  • Português
  • Română
  • Bahasa Indonesia
  • ไทย
  • العربية
  • Čeština
  • ਪੰਜਾਬੀ
  • Русский
  • తెలుగు లిపి
  • हिन्दी
  • Polski
  • Italiano
  • Wikang Tagalog
  • Українська Мова
  • Alții
  • English
  • 正體中文
  • 简体中文
  • Deutsch
  • Español
  • Français
  • Magyar
  • 日本語
  • 한국어
  • Монгол хэл
  • Âu Lạc
  • български
  • Bahasa Melayu
  • فارسی
  • Português
  • Română
  • Bahasa Indonesia
  • ไทย
  • العربية
  • Čeština
  • ਪੰਜਾਬੀ
  • Русский
  • తెలుగు లిపి
  • हिन्दी
  • Polski
  • Italiano
  • Wikang Tagalog
  • Українська Мова
  • Alții
Titlul
Transcript
Urmează
 

Revelaţiile Regelui Războiului despre război şi pace, partea 5 din 7

2024-06-23
Lecture Language:English
Detalii
Încărcaţi Docx
Citiţi mai multe
Am avut multe experiențe proaste cu băncile: o bancă din America, o bancă în Spania, bancă mare - bănci celebre, internaționale, nu cele normale. Am crezut că aceste tipuri de bănci celebre la nivel internațional ar trebui să aibă servicii bune, ușoare pentru viața mea. Dar nu este adevărat. Iar cele de renume internațional și din Germania, America, Spania, Franța - oh, am încercat tot felul de bănci. Ele îmi fac atâtea probleme, atât de multă birocrație. Și odată, am vrut să dau pentru dezastrul (uraganul) Katrina. De asemenea, mi-au făcut probleme. A trebuit să scriu multe lucruri pentru ca ei să poată trimite bani pentru acel (uragan) Katrina pentru a ajuta victimele. Prefer ca oamenii să nu-mi știe numele; în adâncul minții mele, intuitiv, poate și din motive de siguranță. Nu vreau ca oamenii să știe că am atât de mulți bani aici și acolo. Pentru oamenii normali, sunt foarte mulți. Eu nu am atât de mulți ca mulți dintre oamenii pe care îi cunoașteți, dar pentru alți oameni, sau chiar pentru un hoț, sunt o grămadă de bani.

Dacă ai cash, este foarte simplu să îi dai oricui, oricând și când crezi că este cazul. Sau chiar să cumpăr produse pentru pentru banca de alimente de la magazin, sau pentru oamenii săraci, pentru că uneori consiliul sau primarul unui oraș anunță acest lucru. Deci, mă duc la magazin și le cumpăr și le las acolo la magazin pentru managerul magazinului să le trimită. Nu le trimit eu însămi. În aceste cazuri, cumpăr doar cu bani cash. De aceea, uneori am o mulțime de bani cash. Nu o mai fac, mai ales când sunt în refugiu, bineînțeles. Dar nu vreau să-i dau prin cec sau prin card de credit, pentru că oamenii pot afla.

Cum a fost o dată în Canada, nu mai aveam bani și a trebuit să folosesc un card de credit. Atunci poliția chiar a mers la magazin să întrebe: „Cine a cumpărat? Sunt bani adevărați sau...?” Pentru că erau mulți, așa că s-au îndoit dacă nu cumva era ceva dubios. Așa că s-au dus la magazin și au întrebat. Și au văzut: „Bine, acesta este cardul Ei de credit. Este numele Ei. Totul este în regulă.” Și atunci ei știau numele meu. Și apoi, chiar a ajuns la ziare și la televiziune. Oh, Doamne. Este ultimul lucru pe care îl doream. În această lume, este atât de complicat chiar și să faci unele lucruri bune. Dar cred că pentru voi, care nu sunteţi foarte cunoscuţi de prea mulți oameni, așa că aţi putea folosi un card de credit sau un transfer bancar sau ceva de genul. Dar pe stradă, pentru cei fără adăpost, nu poți să le dai un card de credit, nu poți să le dai un cec. Nu sunt sigură dacă ei pot chiar să se ducă la un magazin și să producă un cec pentru a avea ceva de mâncare. Nu sunt sigură.

O dată mi-am făcut probleme, chiar și cu un cec. În unele țări există două sau trei sisteme, cum ar fi în Marea Britanie de exemplu. Nu-mi amintesc foarte bine. A fost cu mult timp în urmă. Undeva de genul Irlanda de Nord care aparține de Regatul Unit. Nu-mi amintesc dacă a fost în Irlanda de Nord, sau era deja în Anglia? Irlanda de Nord aparține de UK, Regatul Unit. Dar nu știam că există monede diferite cheltuite acolo. Și în Irlanda, Irlanda de Sud, se folosește euro, de exemplu, în zilele noastre. Dar când mergeți în Irlanda de Nord, ei nu-i acceptă. Asta este problema. Și asta cauzează și multe probleme. Nu este vorba de faptul că ai bani şi atunci nu ai probleme; ci doar că sunt mai puține probleme. În mod normal, nu-mi place să folosesc un card de credit pentru că există nume și uneori oamenii le pot copia și să scoată banii din banca persoanei care mi-a împrumutat cardul de credit - echipa mea. Este mai ușor pentru ei să folosească un card de credit și mi-l împrumută atunci când călătoresc; folosesc un bancomat sau ceva de genul.

Dar atunci, nu știam că fie şi pe o insulă, se folosesc monede diferite. Cum ar fi Irlanda, Irlanda de Sud, Dublin, folosesc bani europeni. În Irlanda de Nord, nu-i acceptă pentru că aparține Regatului Unit. Și apoi, o dată am folosit un card de credit pentru că nu mai aveam bani cash. Dacă tot dai bani, atunci chiar și muntele se va prăbuși. Asta spun aulacezii (vietnamezii). Așadar, am împrumutat un card de credit. Sunt banii mei, oricum. Echipa mea care are grijă de banii mei se ocupă de asta pentru mine pentru ca eu să mă pot folosi de banii mei în caz de urgenţă de la un bancomat. Nici măcar nu știu cum să o folosesc. Trebuie să întreb pe cineva din apropiere din magazin: „Te rog să-mi arăți cum se folosește mașina.” Și apoi, ei îmi arată: „Întâi împingeți asta și apoi apăsaţi și apoi banii vor ieși.” Am făcut asta de mai multe ori.

Și acum, în acea țară, era Irlanda de Nord, am introdus cardul de credit, dar l-am folosit în aparatul greșit, credeți sau nu. Am crezut că toate aparatele dau aceiași bani. Nu. În acea zonă - sunt sigur că că era Irlanda de Nord - am pus un card de credit în aparat și alți bani (bancnote diferite) au ieșit, dar nici măcar nu m-am uitat. Nu sunt o expertă în materie de diferențe monetare. Chiar dacă toată lumea ar ști asta, nu mă ocup de prea mulți bani într-o țară străină, așa că nu am știut. Așa că au ieșit alți bani. Și mai târziu am putut plăti într-un magazin în zona aceea pentru a cumpăra niște pantofi, pentru că aveam nevoie de o pereche de pantofi. Așa că am cumpărat asta, și niște haine noi - o jachetă doar pentru căldură. Și am putut plăti atunci. Și puteam să plătesc chiar și pentru un sandviș vegan, bine. Așa că m-am gândit că nu e nicio problemă. Deci, restul banilor, i-am pus împreună cu ceilalți bani, banii englezi sau banii europeni, euro. Și apoi m-am întors în Anglia, la Londra.

Și nu am avut niciun ban englezesc; am plătit pentru un taxi, sau pentru un avion sau orice altceva deja. Așa că nu mai aveam niciun ban englez în numerar. Așa că m-am dus la un magazin - am văzut o coadă lungă acolo. Și mi-au spus că poți schimba bani acolo, pentru că aveam alți bani pe care magazinul nu-i accepta. Și atunci mi-am dat seama că aceștia sunt alți bani. Nu sunt bani englezi. Poți să-i cheltuiești în Irlanda de Nord, dar nu acolo, în Londra în acel moment. Ei mi-au spus: „Nu aici, nu aici. Nu poți cheltui aceştia în Londra, nu aici. Trebuie să-i schimbi.” Așa că a trebuit să intru în acel magazin. Și înainte de asta, am stat în fața în fața acelui magazin, așteptând la coadă. Aveam o mulțime de bani europeni (euro)în poșetă, așa că am vrut să schimb euro. Și am vărsat unul. În acel moment nu știam că banii erau diferiți. Am vrut să schimb euro, pentru că acei bani nu sunt oricum foarte mulți. Am vrut să schimb o mulțime de euro pentru a găsi un hotel, să iau un taxi și să mănânc ceva.

Și apoi am văzut un bărbat stând pe jos - foarte sărac, în haine zdrențuite - așa că m-am gândit că avea nevoie de bani. Așa că am scos niște bani din poșeta mea și i-am dat. Iar el a văzut banii și a spus: „Nu, nu aici. Nu-i poți cheltui aici. Aceștia nu sunt bani englezi.” Eu am spus: „Oh, bine. Nu știam asta. Deci acum poți să te duci în în magazinul de acolo, în față, și să schimbi banii în lire sterline. Ei îi vor schimba pentru tine. Mergi în fața mea.” I-am dat locul meu. Și mai târziu, el a intrat înăuntru, și a schimbat banii. A ieșit și mi-a spus: „Oh, i-am schimbat. E în regulă.” Așa că am crezut că nu e nicio problemă. M-am dus și am vrut și eu să schimb aceiași bani. Și atunci, ei nu au vrut să-i schimbe pentru mine. M-au certat. Mi-au spus: „Să nu mai faci genul acesta de lucruri. Trimiți un om mai întâi să ți-i schimbe, și acum vii şi tu să îi schimbi. Nu voi face asta pentru tine.”

Eu am spus: „Oh, nu, domnule. Nu am știut. Atunci ce schimbați? Schimbați euro atunci?” El a spus: „Da, bineînțeles.” Așa că a trebuit să mă dau la o parte și să las pe altcineva să intre primul pentru că trebuia să-mi deschid bagajul și să scot mai mulți bani. Și apoi ei nu i-au schimbat. Mi-au făcut viața foarte grea și m-au certat despre tot felul de lucruri. Nu știam de ce mă certau. Voiam doar să schimb niște bani. Cred că mă suspectau de ceva. Pentru că nu arăt ca o englezoaică - bineînțeles că nu sunt. Așa că am spus: „Bine, puteți să schimbați, vă rog, cât de mult puteţi, ca să pot lua un taxi, să mă duc la un hotel și să mă spăl pentru că trebuie să mă spăl, și am nevoie de ceva de mâncare.” Deci, mi-au schimbat 300 de euro în bani englezi. Oh, nu știam că este atât de dificil doar să schimbi bani. Așa că atunci când am ieșit să iau un taxi, nici eu nu știam cum să iau un taxi acolo!

Așa că i-am întrebat pe oamenii care stăteau la coadă cu mine: „Aveți un număr de taxi ca să pot chema un taxi pentru mine?” Așa că o doamnă amabilă a ieşit din coadă și a spus. „Acolo, este un magazin. Înăuntru aveți un telefon gratuit pentru a chema un taxi.” Eu am spus: „Oh, uau, există astfel de lucruri? Atât de amabil! Și unde este magazinul?” Ea a arătat cu degetul. „Care este numele magazinului? Cum ajung acolo?” Ea a spus: „Bine, vă voi duce acolo.” Așa că m-a dus la magazin. Am dat acelui oficiu poștal câteva mii de euro, dar ei mi-au schimbat doar în cele din urmă când am spus: „Vă rog, schimbați-mi ceva ca să pot pleca să mănânc ceva.” Atunci au schimbat doar 300 de euro. Nu au schimbat mai mult. Am spus: „Bine, mulțumesc oricum, mulțumesc oricum.”

Și mai târziu, doamna mi-a spus și ea, cea care m-a adus la magazin, mi-a spus: „Puteţi merge la acel magazin. Ei schimbă totul pentru Dvs. orice bani, și sume mai mari pentru Dvs.” Eu am spus: „Oh, chiar așa? Atât de amabil!” Așa că mai târziu, când am luat taxiul de la acel telefon gratuit... Mi-a arătat chiar și cum să sun la acel telefon: „Ridicaţi-l și cineva va vorbi cu Dvs., și apoi veţi spune că vreţi un taxi şi veţi spune unde vă aflaţi și ei vor veni.” Nici nu știam unde mă aflu. Așa că am spus: „La magazin.” Iar ei au spus: „Avem atâtea magazine ca acesta. Așa că trebuie să-mi spuneți adresa.” Așa că i-am întrebat pe angajații magazinului să vină și să vorbească cu taxiul (șoferul). Eram un „străin în țara Egiptului.” Așa că m-au ajutat și am luat un taxi.

Photo Caption: Unele pot arăta similar, dar uită-te mereu mai atent pentru calitatea distinctivă – diferenţa.

Descarcă fotografia   

Vizionaţi mai multe
Toate părțile  (5/7)
Vizionaţi mai multe
Ultimele filme
2024-07-14
1 vizionări
2024-07-13
2097 vizionări
2024-07-13
331 vizionări
2024-07-13
570 vizionări
35:10

Noteworthy News

92 vizionări
2024-07-12
92 vizionări
2024-07-12
552 vizionări
2024-07-12
2182 vizionări
Share
Share la
Încorporează videoclipul
Începe la
Încărcaţi
Mobile
Mobile
iPhone
Android
Vizionaţi în browser mobil
GO
GO
Prompt
OK
Aplicaţia
Scanaţi codul QR sau alegeţi sistemul potrivit pentru încărcare pe telefon
iPhone
Android